Manual Inventor

Lecţia nr. 1: Principiile modelării parametrice. Lecţia face o prezentare generală a produsului şi interfeţei sale, fixează terminologia, şi explică principiile care stau la baza modelării parametrice. Pentru piesa alăturată sunt parcurşi paşii modelării: (i) realizarea unei schiţe; (ii) cotarea şi constrângerea schiţei, pentru definirea clară a modului în care schiţa se supune modificărilor; (iii) generarea pe baza schiţei a unei caracteristici 3D; (iv) adăugarea de noi schiţe şi caracteristici modelului 3D; (v) modificarea după nevoie a modelului 3D.

Lecţia nr. 2: Modelarea unei piese din tablă. Piesa modelată în cadrul primei lecţii, în terminologie CAD, are caracteristicile unui solid. O categorie distinctă de piese este a celor obţinute din tablă. Astfel de piese se obţin prin procedee de decupare, îndoire, etc., a unui semifabricat de tip tablă. Inventor instrumentează modelarea tablelor cu funcţii specifice, deosebit de utile, inclusiv cea care de calcul a desfăşuratei piesei. Piesa obiectiv este prezentată în figura alăturată. Lecţia introduce şi noţiunea de proiect Inventor.

Lecţia nr. 3: Modelarea unei piese turnate. Lecţia este un suport de modelare a unei piese mai dificile, care să pună în evidenţă tehnici legate de definire a axelor şi planurilor de lucru, utilizarea în comun a unei schiţe pentru modelarea mai multor caracteristici. Se relevează uşurinţa cu care pot fi generate componente de geometrie de tip nervură. Prin asociere de material, piesa poate primi o culoare specifică şi i se poate determina masa, centrul de greutate, momentele de inerţie, etc.

Lecţia nr. 4: Realizarea desenelor de execuţie. În vederea executării reperelor modelate 3D, se realizează desene de execuţie, constând dintr-o serie de proiecţii ortogonale, secţiuni, rupturi, etc., cotate - generate pe o planşă pe baza modelului 3D salvat în fişier IPT. Inventor separă clar munca de concepţie de cea de desenare; adeseori, cele două munci se efectuează de persoane diferite, cu calificări diferite. Desenul de execuţie propus se referă la o piesă deja modelată, aflată printre fişierele suport ale cursului. Se generează vederi, secţiuni, detalii, se cotează şi se completează.

Lecţia nr. 5: Crearea unui ansamblu. În această lecţie veţi construi un ansamblu simplu, indicat în figura alăturată, format din componente deja modelate şi salvate în fişiere care pot fi descărcate liber prin Internet. Este definită noţiunea de proiect, modul în care se inserează piesele unui ansamblu, cum se schimbă culorile acestora pentru o mai bună identificare. În principal se insistă însă pe modul în care are loc poziţionarea relativă a pieselor - prin aplicarea de constrângeri (constraints). La final se studiază modul în care pot fi aduse modificări constrângerilor de poziţionare relativă şi dimensiunilor pieselor componente, precum şi cum se analizează interferenţele dintre piesele ansamblului/mecanismului.

Lecţia nr. 6: Studiul unui mecanism în Sketch. Obiectivul acestei lecţii este să folosească posibilităţile oferite de Inventor, prin modul Sketch de lucru, în analiza preliminară a unui mecanism plan, înainte ca acesta să devină ansamblul unor piese atent modelate 3D. Lecţia reprezintă şi un foarte bun exerciţiu de stăpânire a constrângerilor. Sunt analizate două mecanisme: bielă manivelă şi zăvor.

Lecţia nr. 7: Caracteristici repetitive - iFeatures. Inventor introduce două instrumente puternice de mărire a productivităţii modelării: iFeature şi iParts. Tehnica iFeature se foloseşte pentru a crea rapid caracteristici 3D frecvent întâlnite, cum ar fi: găuri de centrare, canale de pană, caneluri, danturi de roţi dinţate, etc. Tehnica iParts se foloseşte pentru crearea unor familii de piese, cum ar fi: şuruburi, piuliţe, rulmenţi, diferite elemente de etanşate, etc. În lecţia de faţă veţi învăţa despre modul în care se definesc şi se utilizează caracteristicile repetitive iFeatures.

Lecţia nr. 8: Realizarea unei biblioteci - iParts. Un instrument util în mărirea productivităţii este crearea şi folosirea familiilor de piese. Pot fi constituite familii din piese de tipul: şuruburi, piuliţe, şaibe, rulmenţi, flanşe, etc. În general, forma şi dimensiunile acestora sunt date în tabele ale unor standarde sau normative interne. Vom folosi terminologia de biblioteci - pentru a desemna colecţii de piese care îşi culeg dimensiunile din tabele de valori. În lecţia de faţă vor fi create câteva poziţii ale unui standard de flanşe.

Lecţia nr. 9: Piese derivate - Derived Parts. Să ne imaginăm un act de proiectare, de concepţie veritabilă. Asupra geometriei unei piese se revine în cadrul unor iteraţii normale din raţiuni constructive, funcţionale, estetice sau tehnologice. Unele modificări din cadrul unui ansamblu, afectează simultan mai multe repere. Problema care se pune este de a gestiona cât mai uşor şi sigur modificările. În acest sens, sunt utile două instrumente: (i) utilizarea unui tabel Excel cu parametrii constructivi care afectează mai multe repere ale unui ansamblu; (ii) realizarea unor repere derivate dintr-un reper de bază - care modificat să transmită automat modificările către toate piesele derivate.

Fişiere utile care se pot descărca:
• Lectia nr.1 (192KB)
• Suport (892KB)
• Rezolvari (3.5MB)